În aceste zile, am fost profund marcată de o revelație care mi-a schimbat perspectiva: doar 20% din ceea ce proiectăm către exterior ne reprezintă cu adevărat. Restul este conturat de programe și loialități adânc înrădăcinate în inconștientul nostru, de tipare moștenite din familia noastră și de influențele școlii și ale prietenilor. Acestea, în totalitatea lor, sculptează esența noastră și ne ghidează fără să ne dăm seama.
Înțelegerea acțiunilor noastre, a emoțiilor și a reacțiilor noastre în diverse situații reprezintă cheia pentru a crește acest procent de 20% și pentru a prelua controlul vieții noastre. Chiar dacă această introspecție nu este obligatorie, este esențială pentru cei care își doresc să înțeleagă de ce anumite aspecte ale vieții lor nu decurg conform așteptărilor sau de ce se confruntă cu anumite modele de comportament în relațiile cu cei din jur.
Discuțiile despre schimbare sunt dese și dezbaterile despre posibilitatea transformării noastre sunt nelipsite. Chiar dacă nu ne schimbăm în totalitate, putem schimba modul în care reacționăm la diverse situații odată ce înțelegem mecanismele din spatele acestor reacții. Este, în esență, o evoluție a conștiinței noastre.
În copilărie, mă enervam adesea pe tatăl meu pentru că reacționa impulsiv la diverse situații. Totul trebuia să se întâmple conform dorinței sale. Ca o modalitate de a evita conflictul, am învățat să mă supun și să îmi suprim reacțiile. Astfel, am observat că replicam exact comportamentul său.
Acest proces de auto-descoperire, înțelegere și acceptare este unul anevoios și necesită timp pentru a fi parcurs. Este ca și cum am îngriji o plantă, care are nevoie de timp, atenție și răbdare pentru a crește și a se dezvolta. La fel și noi, avem nevoie de timp pentru a ne cunoaște cu adevărat și pentru a ne depăși limitele.
Universul ne trimite adesea oameni și situații care ne pun față în față cu aspectele noastre ascunse. O relație complicată poate fi, de exemplu, un teren fertil pentru explorarea sinelui nostru și pentru înțelegerea aspectelor noastre întunecate.
Este esențial să investigăm sursele reacțiilor noastre și să ne întrebăm dacă acestea provin din interiorul nostru sau sunt influențate de factori externi. În același timp, trebuie să fim conștienți de reacțiile celor din jur și să le privim cu înțelegere, deoarece majoritatea noastră este condusă de programe subconștiente care ne influențează în proporție de doar 20%.
Să luăm de exemplu o relație între un el și-o ea.Cei 2 se îndrăgostesc și de aici începe totul.
Cu cât relația pare mai provocatoare pentru noi și ne apasă toate butoanele sensibile cu atât acea relație e mai valoroasă .S-ar putea ca la început să nu ne dăm seama de asta și să urlăm în adâncul sufletului nostru că Universul nu are grijă de noi, că nu avem noroc în dragoste, etc.
Dar dacă faci un pas în spate și te uiți la această relație complicată îți dai seama că ești binecuvântat.
Poți să descoperi de exemplu că un singur cuvânt, un singur gând, o singură idee a schimbat complet comportamentul tău.Iar celălalt, dacă nu încearcă să înțeleagă ce-i cu tine, ce-i în spatele acelor schimbări se declanșează un adevărat tzunami între voi”Tu nu mai ești ca la început”este o frază pe care o spunem frecvent celor din jur atunci când lucrurile încep să scârțâie.Când începi să lucrezi cu tine și cauți sursa problemei în tine, îți dai seama că de fapt acea reacție nu-ți aparține.Da, da fix acel 20% de care pomeneam mai sus.Manifestăm loialitate în mod inconștient.
O să vă dau un exemplu care îmi trece prin minte.Să spunem că tata a rămas în mariajul cu mama din cauza copiilor, pentru că el la rândul lui a moștenit programul de a fii reponsabil.El face un copil, nu o mai iubește pe mama ta, dar el este responsabil că are in ADN-ul lui această informație.Ce ajunge la tine?Căsătoria= responsabilitate.
Tu te îndrăgostești, te lași purtată de val și la un moment dat începi să te gândești că El este” the one”.Ce se activează în interiorul tău?Căsătorie = responsabilitate, așa că din acel moment toate acțiunile lui trec prin acest filtru al responsabilității duse la extrem.Omul de lângă tine făcea aceleași lucruri și înainte.Și totuși tu erai îndrăgostită de el, îți plăcea asta.Până când s-a activat acel buton, declanșat de subconștient.
Dacă nu are nici cea mai vagă idee despre acest subiect, va zice clar fata asta este nebună și noi doi nu avem nicio șansă.
Da, mintea ne autosabotează dacă nu preluăm controlul asupra ei.De asta, sunt bune exercițiile de respirație, pentru că ne ajută să ne golim de gândurile astea inutile.Da, mintea ne duce în trecut și-n viitor.Respirația ne aduce în prezent.
Dacă nu ai un pic de cunoaștere, totul se duce naibii.Întrebați-vă câte relații minunate ați distrus singuri pentru că s-au activat anumite butoane.Și fiecare are butoanele lui!De asta, e bine să identifici tiparele ca să vezi ce se activează.
M-am întrebat mereu, de câte ori trebuie să reparăm o relație? Fiecare individ alege propriul său drum. Unii pot să trăiască cu regretele, conștienți că lucrurile ar fi putut fi diferite. Fiecare persoană știe cel mai bine ce a făcut sau nu pentru o anumită relație, care au fost declanșatorii și cum s-a schimbat totul brusc. Fiecare individ își cunoaște propriile nevoi și preferințe. Personal, nu mai doresc să trăiesc cu regrete. Îmi doresc să fac tot ce depinde de mine pentru a evolua și a deveni cea mai bună versiune a mea. Vreau să recunosc tiparele mele comportamentale, să învăț din greșelile mele și să evoluez.
Am o prietenă apropiată, care mi-e sufletul pereche. Uneori, pare că suntem sortite să fim împreună, pentru că ne completăm atât de bine reciproc. Ea este implicată într-o relație cu un bărbat de aproximativ 20 de ani. De-a lungul timpului, relația lor a fost plină de provocări, iar eu am fost uneori uimită de răbdarea ei. În ciuda dificultăților, ea a început să exploreze motivele reacțiilor sale la comportamentul partenerului său. După mulți ani, totul s-a schimbat. Partenerul său, ajuns la vârsta de peste 50 de ani, a început într-adevăr să o iubească și să o respecte așa cum merită. Totuși, această schimbare nu a fost rapidă. A fost nevoie de răbdare, de timp și de înțelegere. Ei doi sunt aceiași oameni, dar reacțiile lor s-au transformat. Ea a înțeles.
Ce învățăm din toate acestea? Atunci când avem anumite reacții, este esențial să ne întrebăm care este sursa acestora. Sunt ele un rezultat al propriilor noastre experiențe sau sunt influențate de factori externi, cum ar fi familia sau mediul social? De asemenea, trebuie să fim conștienți de reacțiile celor din jur și să le privim cu înțelegere, deoarece majoritatea comportamentelor noastre sunt conduse de programe subconștiente, care ne influențează în proporție de doar 20%.